Cine sunt eu?

Mereu mi-a fost greu să vorbesc despre mine. Îmi era mult mai ușor să vorbesc despre cei din jurul meu, să le văd calitățile și să le spun cuvinte de laudă, dar când venea vorba despre mine, apărea o reținere. Există o voce în mintea mea care spune adesea „ai grijă să nu te lauzi”, pentru că nu dă bine în ochii lumii. Mult timp am fost supărată pe ea, pentru că tot ea era cea care critica cele mai mici greșeli și scotea în evidență ceea ce lipsea din orice reușită.

În timp, am început să înțeleg că această voce nu este doar a mea, ci face parte dintr-un mod mai larg în care am fost învățați să ne raportăm la noi înșine. Și, poate surprinzător, tot ea a fost cea care m-a condus, la un moment de răscruce, spre o altă direcție — către psihanaliză.

Relația mea cu psihanaliza a început, așa cum se întâmplă pentru mulți terapeuți, prin propria analiză. Anii petrecuți în acest proces m-au ajutat să mă apropii de mine, să mă împrietenesc cu această voce și să o înțeleg altfel. Astăzi o pot recunoaște ca fiind a mea și, mai mult decât atât, o pot folosi ca sprijin atunci când am nevoie. Așa că acum pot să las aici, cu mai multă liniște și încredere, câteva rânduri despre mine și parcursul meu.

Cred că teoria este un sprijin important pentru terapeut — oferă structură, sens și claritate. De aceea, formarea continuă este esențială pentru mine. Am început acest parcurs la Facultatea de psihologie din cadrul Universității Titu Maiorescu și l-am continuat cu masterul de Psihanaliză în cadrul aceleiași universități. În paralel, am urmat formarea în cadrul Insight – Asociația pentru promovarea psihanalizei teoretice și clinice, alături de procesul de supervizare ca psiholog clinician și participarea la conferințe, școli de vară și seminarii care mă ajută să rămân conectată și să aprofundez constant ceea ce fac.

Dincolo de teorie, însă, ceea ce contează cel mai mult pentru mine este relația care se construiește în cabinet. Întâlnirea dintre analist și analizand este unică și stă la baza modului meu de lucru - un spațiu în care trecutul și prezentul se întâlnesc, în care relațiile noastre timpurii ne dezvăluie tiparele și dorințele care ne ghidează.

Am crescut în comunități în care oamenii se știau între ei, se sprijineau și se întâlneau în tăcere și în bucurie. De acolo mi-am luat convingerea că identitatea noastră nu se construiește izolat. Cine suntem se naște în relații, în legături care ne susțin, în întâlniri care ne tulbură și ne transformă, în priviri care ne recunosc înainte să ne recunoaștem singuri.

Cred că vindecarea începe acolo unde există întâlnire. În cabinet, lucrăm împreună, pas cu pas, explorând tiparele care ne țin captivi, emoțiile tăcute care cer să fie ascultate și felurile în care putem relaționa cu noi înșine și cu ceilalți. 

Ador cărțile și recent am început să scriu articole în care abordez subiecte cotidiene din perspectivă psihanalitcă. Poți citi articolele integral în secțiunea Blog sau mă poți urmări pe canalele social media.